Manastirea Stanisoara

Manastire de calugari, cu hramul „Sfantul Gheorghe”, manastirea Stanisoara este amplasata la poalele masivului Cozia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti, judetul Valcea. Accesul se face pe valea Pausa – Stanisoara pe directia nord, plecand din halta Cfr Pausa-caciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia Cfr Turnu, pe directia est, la aproximativ 4 km.

La Nucet – Stanisoara, primul asezamant monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaste data construirii), ce se leaga de numele sihastrilor Meletie, Neofit, Isaia si altii, veniti pe aceste locuri de la manastirea Cozia si traitori ai pesterilor de aici.

În 1747, Gheorghe Clucerul, împreuna cu alti boieri din Pitesti, zidesc aici o biserica ce a fost pustiita în 1788 de navalitorii turci, care au încendiat biserica iar pe calugari iau omorat.

Între anii 1803-1806 este reconstruit schitul Nucet-stanisoara de catre monahii Sava si Teodosie, veniti de la Athos, sprijiniti de episcopul Iosif I al Argesului, dar incendiul din 1850 va distruge întregul asezamant.

Actuala biserica din piatra a fost construita între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, staret fiind Nicodim Manu. În anul 1937 se construieste biserica paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie sase arhierei membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. La aceea vreme în incinta manastirii se gasea o casa de odihna cu 100 de paturi.

Întregul asezamant monahal se afla într-un cadru natural linistit, înconjurat de frumuseti naturale ispititoare. Monahii duc o viata austera hranindu-se fara carne.